“Fireste, toate nevointele Cuviosilor, posturile, privegherile etc. si chiar chinurile tuturor Sfintilor Mucenici nu se pot compara cu patima Domnului nostru, deoarece pe toti acestia ii ajuta Hristos si li se indulceau durerile lor de marea Lui dragoste.

Insa pentru Sine, Hristos n-a folosit deloc puterea Sa cea dumnezeiasca si a suferit durerea cea mai mare pe Trupul Sau cel sensibil, din dragostea Sa cea multa pentru faptura Sa.
Numai atunci cand cineva va simti aceasta dragoste a lui Hristos pentru om, va fi cu adevarat si pe dinlauntru om.
Altfel, va fi mai nesimtitor chiar si decat zidirea neinsufletita a lui Dumnezeu, de vreme ce soarele a simtit Patima Domnului si s-a intunecat, pentru ca nu suferea sa o vada.
Pamantul s-a cutremurat si el cand a vazut-o. Pietrele s-au despicat si ele.
Mormintele s-au cutremurat si ele atat de tare, incat s-au desteptat multi dintre cei adormiti de multi ani si i-au dat afara ca sa marturiseasca despre purtarea aceasta nemultumitoare a oamenilor fata de Dumnezeu, Binefacatorul si izbavitorul lor. “
Sfantul Paisie Aghioritul, “Cuvinte duhovnicesti” – vol.2
Comentariu:
Domnul nostru Iisus Hristos este Atotputernic. In acea batjocura teribila (Creatorul a fost rastignit de catre creatura fara nici o haina pe El), in acele dureri groaznice, o simpla zvacnire nervoasa de o fractiune de secunda si ar fi fost suficient nu doar sa sara piroanele din Trupul Sau si din Cruce, ci sa dispara instantaneu tot universul, toata Creatia. Dar, cum spun Sfintii Parinti, dragostea lui Hristos pentru faptura Sa a fost mai mare decat durerea de pe Cruce. Nu piroanele L-au tinut pe Cruce, ci dragostea.
Sa ai o astfel de putere si sa nu o folosesti in asemenea conditii este coplesitor.